10-28 nov 2020, Camera K’ARTE
Program de vizitare: L-S, orele 14.00-17.00 *
Artiști: Alina Andrei, Ion Barbu, Claudiu Cobilanschi, Raluca Ilaria Demetrescu, Cosmin Haiaș, Andreea Medar, Monotremu, Bogdan Pelmuș, Magdalena Pelmuș, Dan Perjovschi, Cristi Pogăcean, George Roșu, Silvia Trăistaru, Zoltán Béla.
Curator: Magdalena Pelmuș
Asistent curator: Lina Țărmure
“Lumea e oprita în slow motion” și avem timp să o observam , “natura se regenereza” dar “cei vulnerabili sunt afectați”, există variante care pot duce la “același rezultat”, “natura se deschide” pentru a ne revela tainele sau se închide pentru a ne înghiți (?), rutina simplă devine complicată, ne simțim “monitorizați prin sateliți” și ne folosim de acest sistem de surveillance GMT (Google Maps Timeline), în jurnale vizuale, pentru a activa un mecanism mnemonic, creăm jurnale online/offline, documentăm starea personală/ locală/ globală, criza, efectele ei, ne reinventăm cu umor și inventăm forme de rezistență la această tulburare de curs a vieții, prinși într-un vârtej de exces de informații, exces de știri, pendulăm între adevăr și fals, între teorii ale conspirației și date reale.
Circuitul acesta este tulburător și repetitiv până la obsesie. Ne trezim că am dezvoltat ticuri, repetăm mecanic acțiuni care devin obsesive, prinși în bucla supraviețuirii, traumatizați de frică, marcați pe cine știe ce întindere de ani de acum încolo, ne izolam, ne eliberăm apoi, ca într-o zvâcnire de revoltă, dar știm că sfârșitul nu e aici, pentru că asta ni se spune.
* Pentru alte intervale orare, vă rugăm să ne contatcati pe facebook sau la contact@k-arte.ro
Parteneri: Primăria Municipiului Târgu Mureș și Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București.
Cu sprijinul Reea si Nett Front.
////////////////////
ALINA ANDREI / “Cum să-ţi faci o galerie de artă contemporană la tine acasă“ / fanzine / tehnici mixte / 2020
Cei mai mulţi artişti români se plâng de lipsa spaţiilor de expunere. Acesta este un mic ghid explicit despre cum ai putea să-ţi faci o galerie de artă în apartamentul tău (poate mic şi înghesuit, departe de un potenţial spaţiu impecabil de galerie oficială). Desigur, e doar un punct de plecare, pe principiul „Fake it ‘till you make it”.
ION BARBU / PATIMILE CERBULUI CARPATO – DANUBIANO – PONTIC / 70 x 50 cm / tehnică mixtă / 2020
Lucrarea, d.p.d.v.artistic, este o încercare personală de a reintroduce în circuitul artistic, pe ușa din dos, a unui pictor prea devreme uitat: Ghiță Muscalu. Această personalitate, de profesie pompier, a potolit setea de frumos a petrilenilor decenii la rând.
Opera de față a fost recuperată de la ghena de gunoi de către o vecină samariteană & milostivă, care mi-a oferit-o alături de grele vorbe adresate ingratitudinii colecționarilor locali de artă. Eu, cu mijloacele mele modeste, nu am făcut decât să o racordez la problemele globale care frământă și Petrila, iar de aici până în China, sau invers, nu este decât un pas.
De unde se vede că virusul COVID 19 a scos din noi tot ce a fost mai bun: creier, plămâni, ficat, pancreas, splina și ultima pe listă, dar nu și cea de pe urmă, inima!
CLAUDIU COBILANSCHI
19 martie 2020 / 9’34’’ / 1080 p / video / un canal / stereo
„19 martie 2020” este un fragment dintr-o amplă lucrare în desfășurare, un jurnal video pe care artistul îl completează din timp în timp, adăugând episoade pe masură ce își continuă activitatea artistică. Jurnalul ad-hoc pe care acest fragment îl cuprinde, conține un singur cadru în care artistul se suie într-un corcoduș în căutarea unui alter-ego pierdut, regăsindu-și copilăria printre ramurile subțiri. Video-jurnalul folosește estetica video și de reportaj în timp real, intenționând totodată să transceadă aceste granițe prin subiectele și descoperirea lor intuitivă.
RALUCA ILARIA DEMETRESCU
De dimineață până seara e multă plictiseală / dimensiuni variabile / tehnică mixtă
Stare, senzații continue, zbor în vrie, adaosuri comerciale și cinci kilograme pe burtă și
șolduri de la pâinea de casă, acasă, fereastră, bucătărie, distanță de la șoseaua Ștefan cel
Mare 16, bl 19 și luna în primul pătrar. Male di Luna, Boccaccio descrie pandemia de ciumă
care a decimat Europa medievală. Skate park, vulvă (e), (ții minte când am cântat maneaua
aia?; și ce-am mai dansat pe maneaua aia a lui Salam!). Apoi mistreții aceia care erau văzuți
prin orașele italiene unde la geamuri lumea cânta și aplauda medicii. Aspirații, dicteu automat, Netflix, dulceață de nuci din nucii de pe Aleea Circului.
Ții minte ce arțăgos era ăla care recita Eminescu și nu ne lăsa să culegem nuci din copacul
din spatele blocului?! Dar nu-i nimic, am mâncat corcodușe, sushi și multe semințe. Ah și
vizita prietenei mele trans. A venit cu cățelul și am fumat niște iarbă. Hai mă, că mi-e dor de
tine!
COSMIN HAIAȘ
Lucrarea face parte dintr-o serie de înregistrări video filmate cu telefonul mobil în perioada 29 martie – 14 mai 2020, un interval de timp situat în limitele stării de urgență cauzată de pandemie. Fiecare filmare se învârte în jurul aceluiași subiect, rutina controlului obligatoriu al actelor de către echipajele mixte ale poliției și armatei. Fundalul sonor canin, asigurat de Cristo, unul dintre cei cinci patrupezi care mă însoțesc pe traseul meu obișnuit, reprezintă imaginea metaforică a non-dialogului omului cu natura și inabilitatea noastră de a produce umanitate. Muzica din fundal, fie că e The Rolling Stones sau Monica Anghel, justifică dezarmant firescul unei existențe în pandemie la fel de bine ca pe cea de dinaintea ei.
DAN PERJOVSCHI
serie de 9 desene / 9 x A4 / print pe hârtie de 200 mg
Desenul nu este pentru mine o tehnică, ci un mod de viață. Așa înțeleg lumea, desenînd-o! Ori acum lumea e fie oprită, fie în slow motion. Așa că o pot desena mai bine.
CRISTI POGĂCEAN
Libertate / 10 x 18 cm / obiect / 2020
Încă din vremea „revoluției în direct”, și până recent, în timpul „revoluției online”, „gaura din steag” bântuie subconștientul colectiv românesc.
ANDREEA MEDAR
Obiect / 30 x 11 x 2 cm / pământ, semințe, plastic
Fotografii / dimensiuni variabile
Lucrararea a fost realiză în perioada izolării impuse (ca urmare a pandemiei) și presupune o mască supradimensionată din plastic transparent, urmărind mimetic un model pe care străbunica mea l-a folosit pentru a broda o ie. În interiorul măștii am introdus pământ și semințe care au generat o permanentă schimbare a obiectului în acea perioadă, prin creșterea și ulterior uscarea plantelor. Obiectul a ilustrat acea perioadă situată la extreme, deoarece, ca urmare a absenței oamenilor în mediul exterior, natura s-a regenerat, dar cei vulnerabili, bătrînii au fost afectați în mod direct.
MONOTREMU / Totul nu e în regulă / instalație / 28 x 22 cm / tehnică mixtă / 2016
Un mesaj motivațional în ton cu (dez)ordinea lucrurilor, un obiect potrivit pentru a lumina mantra zilnică în care vrem de la viață totul sau nimic. E o expresie spusă de fiul nostru, pe un ton optimist, menit să ne liniștească.
BOGDAN PELMUȘ / INTERVENȚIE pe corp NEdeschis / 4x A3 / tehnică mixtă / obiect / 2020
Perioada pandemiei, a izolării a avut o mare influență în comportamentul oamenilor. Astfel în această perioadă am început să fac proiecte desenate, proiectele devenind în sine lucrări. INTERVENȚIE pe corp NEdeschis investighează etapele prin care au trecut viețuitoarele de la sălbăticie la domesticire vis a vis de omul pandemic /pandemic în hominesi medicamente, omul transformandu-se într-un animal de pradă. Sic Temporis tractus coepi ad consiliorum opera fieri coepta sunt. Frica inoculată de către media și autorități a dus la strângerea obsesiva de provizii de hrana SUMMUS tempus, magnam vim hominum mores sequestrationis. Inoculatum socialis auctor metus et collegerunt cibos et medicinas obsessive copias duxit et in praedone declinans.
Ars fit rationis.
MAGDALENA PELMUȘ
- #protection_masks, Online_Offline / inkjet print pe polipropilenă mată / 70 x 50 cm / 2020
- #protection_masks / panou instalație / selecție de măști / dimensiuni variabile
Acest proiect este un jurnal vizual de rezistență și documentare a stării generale și personale, realizat în online cu fotografii – autoportrete purtând măști cu mesaje – și postate pe paginile personale de Instagram și Facebook, în perioada izolării sociale la domiciliu. Mesajele măștilor sunt optimiste, încurajatoare, mobilizatoare, unele sunt ironice, altele sunt acide, texte personale, citate sau fragmente inspirate din literatură, muzică, filme, politică, respectiv viața personală și socială. Intenția a fost de a rezista la stresul izolării, de a menține moralul personal și public, transformând starea generală, de anxietate și angoasă,într-un act artistic de rezistență.
GEORGE ROȘU
Desene din text dintr-o serie în lucru / 2 buc / 148 mm x 210 mm / acrilic pe hârtie roz
Sunt mereu cel puțin două variante de a face lucrurile, două soluții de ales, sau cel puțin două drumuri de apucat. Dar dacă duc la același rezultat mai contează ce variantă ai ales?
SILVIA TRĂISTARU
Istoria unei zile / 42 x 30 cm / tehnică mixtă pe hârtie / 2019
Istoria unei zile pe timp de pandemie / 42 x 30 cm / tehnică mixtă pe hârtie / 2020
Lucrările reprezintă călătoriile și locurile abstracte realizate de artistă în timpul plimbărilor sale în 2019 și 2020, înregistrate pe Google Maps Timeline. “În 2019, am făcut desenele ca o formă de protest, întrucat Google înregistrează în aplicația lor Google Maps Timeline (GMT) atat de multe date despre drumurile mele. Am fost contrariată de faptul că mă simțeam monitorizată, dar am hotărât să folosesc baza de date pe care Google o avea despre locurile unde am fost. Ulterior, după ce am descoperit ca pot dezactiva acest serviciu, am decis să îl păstrez datorită utilității ca mecanism mnemonic. În 2020,
începând cu ziua instituirii stării de urgență în România, am ținut un jurnal vizual care este construit pe subiectul limitării, al restrângerii și interzicerii unor drepturi, folosindu-ma de informațiile private de pe GMT”.
ZOLTÁN BÉLA
Open / 10 x 17 x 12 cm / piatră de râu, mâner / 2016
Lucrarea Open este un antagonism — o piatră de râu recuperată din ruinele zidului bisericii vechi de 300 de ani din satul Adânca, județul Dâmbovița, un element natural încărcat cu memoria apei și al rugăciunilor, căreia i se atașează o clanță veche, un simbol al umanului, al interiorului, al ușii ce desparte acest spațiu personal, de acel spațiu, exterior, de ceilalți. Contrastul dintre natural și manufactură, dintre piatră și metal, dintre ancestral și contemporan, dispare, ele devenind un întreg. Acum piatra noastră, natura noastră, (ne) este deschisă.
Copilărie / 30 x 30 x 20 cm / tehnică mixtă / 2020
Obiectul acesta este atemporal, nu se poate stabili dacă este din secolul trecut, prezent sau
dintr-un viitor post uman. Simbolul copilăriei, al vieții fără griji, se transformă într-unul al naturii, al
zborului și libertății.
Mască / 70 x 25 x 30 cm / tehnici mixte / 2020
Construit din componente moștenire de familie (blana de nurcă) și găsite în spațiul public
(cilindru carotat), lucrarea Mască este un semn/al de exclamație. Simbolurile urbane alternează
cu cele naturale, avertizînd asupra pericolului poluării, defrișărilor, extincția unor specii.
//////////////////////////
SHORT BIOS
Alina Andrei desenează, fotografiază şi scrie de ani. Momentan în Cluj, dar fotografiile sale ar putea fi de oriunde. Țin de ea, nu neapărat de locul în care sunt făcute. Uneori, când nu fotografiază oameni reali, în carne și oase, folosește unii din hârtie. Îşi face singură personajele (cu creioane/cretă, foarfecă) şi le fotografiază ca și cum ar fi oameni vii, cu povești reale. Oameni la fel de adevărați ca cei care trec pe stradă pe lângă ea. Publică multe din aceste imagini în fanzine (ediții limitate), în regim self-publish. De asemenea, le expune în galerii sau în spaţii neconvenţionale.
Ion Barbu este grafician, caricaturist și promotor cultural. Barbu este de 20 ani un agent sanitar al societății românești, amendând situații, atitudini și oameni în România Liberă, Academia Cațavencu, Dilema/Dilema Veche, Observator Cultural, Suplimentul de Cultură. De asemenea, este un street artist care de mai mulți ani desenează mina și zidurile Petrilei, cu imagini despre viața locală și citate din cărțile scriitorului petrilean I.D.Sârbu, încercând astfel să anime ruinele orașului cu ajutorul artei. A înființat Muzeul Instalatorului din Petroșani, Muzeul Mamei în Petrila, Casa memorială I.D. Sârbu din Petrila și un centru cultural în fosta stație de pompe a minei – Centru Pompadou.
Claudiu Coblinaschi trăiește și lucrează la București. Folosește, ca jurnalist, diferitele medii de expresie pe care arta i le pune la dispoziție în analizarea temelor socio-politice, iar ca artist observă și fructifică rezultatul acestora. Uzează de unelte și subiecte premum stereotipurile de gândire, mass-media și ego-casting, imigrare, sărăcie și precaritate – figurându-le prin precum video, fotografia și performance-ul, instalație și sculptură, cinematici super8, guerilla – publishing și poster bombing etc. Dintre instituțiile românești și internaționale cu care a colaborat se numără: Salonul de Proiecte București, idea.ro, Depo Istanbul, Gallleria Piu Bologna, IG Institute și altele.
Raluca Ilaria Demetrescu este o artistă vizuală, cronicară, curatoare, coordonează și conduce spațiul tip artist-run space Alert Studio. Arta pe care o practică este autobiografică cu accent de (auto)ficțiune. Chestionează mediul în care trăiește: intim, social, urban, abordează tema minorităților de gen și etnice, poziționându-se într-o ideologie tolerant feministă.
Cosmin Haiaș a absolvit Institutul Politehnic Traian-Vuia din Timișoara obținând diploma de inginer în automatică iar în anul 2006 a absolvit Facultatea de Arte și Design – Universitatea de Vest din Timișoara, secția pictură. În 2008 obține diploma de master în Politici Culturale Europene, în prezent fiind doctorand al aceleiași facultăți. Din anul 2010 participă la expoziții de grup sau personale cu un traseu caracterizat de lucrări din zona experimentală, trecând prin pictură, instalație, instalații interactive și net art.
Dan Perjovschi trăiește la București și Sibiu. Desenează cu umor direct pe pereții muzeelor din toată lumea, comentând politic, social și cultural cotidianul societății globale. Desenele lui sunt o sinteză între desenul de presă, grafitti, comix și artă brută. Dintre expozițiile personale pe care le-a avut, amintim la Tate Modern Londra, MoMA New York, MoMA San Francisco. A participat, printre altele, la bienalele de artă Manifesta, la Sao Paolo, Veneția. Este laureat al premiului George Maciunas în 2004, premiul ECF Principesa Margriet, Amsterdam 2012 (împreună cu Lia Perjovschi). Perjovschi ilustrează din 1991 Revista 22 București, iar din 2010 face la Sibiu proiectul de artă în spațiul public Ziarul Orizontal.
Cristi Pogăcean (n. 1980) sfidează tradiția academistă a școlii românești încă de la începutul drumului său artistic. Adoptă o poziție detașată, de observator al culturii contemporane, atrăgând atenția asupra unor noțiuni universale preconcepute. Fondează Supernova (2002, Cluj) alături de Laszlo Istvan și Ciprian Mureșan. Este prezent în expoziții ca “Blood & Honey” 2003, curatoriat de Harald Szeemann și “Low-Budget Monuments” în cadrul Bienalei de la Veneția, 2007. Îi regăsim lucrările în colecții importante precum Kunsthaus Zurich sau Albertina.
Andreea Medar este un artist vizual de formație pictor, dar realizează obiecte și instalații, spații și sculpturi din materiale neconvenționale, instalații media și video. Imaginile sale retranscriu, într-un mod surprinzător și paradoxal foarte direct, propria imagerie într-un alfabet vizual foarte personal, mereu reinventat, care asociază elemente contrastante și generează imagini criptate care nu se comunică privitorului decât parțial. Trăiește și lucrează la Târgu Jiu și Timișoara. Ultimul său proiect personal a fost împreună cu Mălina Ionescu la Calpe Gallery în Timișoara (August grassNothing much To do, august, 2020), iar în grup a expus, printre altele, la Kunsthalle Bega în Timișoara, în cadrul expoziției Seein Time, curatoriată de Liviana Dan și la Muzeul de Artă din Arad, în colaborare cu Kinema Ikon și METAspatiu.
Duo-ul artistic Monotremu, format la Timișoara, în 2010, de Laura Borotea și Gabriel Boldiș, se remarcă prin practici artistice ironico-critice la adresa neajunsurilor societăţii românești, un context și o civilizaţie care, precum ambigua categorie zoologică a monotremelor, termen ce a inspirat pseudonimul sub care lucrează cei doi, se situează într-o zonă de clasificare și statut incerte: undeva între mamifere și păsări, în cazul monotremelor, undeva între Est și Vest, în cazul României, o clasă aparte, primitivă după anumite criterii, dar, mai bine zis, de neclasificat și de neintegrat în structuri prestabilite.
Din 2012, dezvoltă Minitremu, un laborator creativ prin care facilitează copiilor și tinerilor accesul la arta contemporană, sub forma unor instrumente pedagogice (cărți și jucării modulabile din lemn), ateliere și o tabără de artă contemporană ajunsă la a cincea ediție.
Bogdan Pelmuș a studiat pictura la București, în prezent trăiește și activează în același loc. Este membru fondator al Sursa Grup, NIT Gallery/Atelier 35 și al artist run-space-ului Loading Open LAB, toate din capitală. Jonglează cu istoria socială, identitatea sau pierderea ei, absența, natura, locul, detaliul, locuirea umană, comunicarea, uniformizarea globală și efectele sale asupra spațiului cotidian. Mediile în care lucrează variază de la pictură, desen, obiect, până la performance, reușind să le îmbine chiar și într-un singur proiect. Dintre expozițiile personale pe care le-a avut, amintim Mecanismul post-apocalipsă (Kulturama, București, 2015) și Betoane și Eroi (instalație video-performance la Galeria Călina, Timișoara, 2007). Printre altele, participat și la a XIV-a Bienală în Miniatură din Serbia și la Art Encounters de la Timișoara din 2016.
Magdalena Pelmuș este artist vizual și performer care trăiește și lucrează la București. Arta sa cartografiază ipostaze ale anxietății, fragilitatea, vulnerabilitatea, memoria, identitatea și condiția umană la granița fină dintre viață și moarte, superstițiile și rolurie de gen. Conceptul primează în fața imaginii estetice, mediile fiind diverse – instalația, foto performance, video performance, video art, fotografia, desenul și obiectul țesut. Este co-fondatoare a grupului Sursa, al spațiului tip artist-run Loading Open LAB din București și a grupării feministe Locomotive Art Sorority. Printre cele mai recente expoziții personale se numără: #protection_masks (jurnal online pe paginile de Facebook și Instagram ale artistei) și As We Speak… (Creart, București, 2019), iar de grup: Liberté, égalité, sororité-despre fertilitatea paradoxală a constrângerii (Atelier 35, București, 2020); #jurnaldevirus (online, pe paginile de Facebook și Instagram ale White Cuib, 2020).
George Roșu s-a născut în Brașov, momentan trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Folosește cuvântul ca material și conturul ca suport al acestuia. Consideră că umorul face parte din istoria artei și îl folosește în lucrările sale, fie ele desene sau fragmente video. Este co-fondator al spațiului de artă RAFT. Dintre expoziții menționăm: „Emoția tranzacției nereuşite”, White Cuib, Cluj-Napoca; “Almost News”, Romanian Culture Centre, London; “In/under my eyes”, Pilot, Paintbrush Factory, Cluj-Napoca; “6 exerciţii de stăpânit dorul de ţară”, Casa Forum, Alba Iulia & Kunst Kooperative, Berlin; “Have you seen
my latest one?” Fact Finder, Berlin.
Silvia Trăistaru trăiește și lucrează în București ca artist vizual si restaurator independent. Se exprimă artistic cu ajutorul fotografiei și videoului, dar are o relație mai intimă cu desenul și pictura. Folosește teme culturale, politice, sociale și economice, relevând lacunele fostului sistem comunist din care face parte și analizează relicvele socialiste în cotidianul românesc.. Adevăr și ficțiune în istoria recentă (Institutul de Istoria Artei, București) și The Last Communists´Convention (Atelier 35, București) sunt cele mai importante expoziții personale ale artistei. Dintre expozițiile de grup la care a participat, amintim: Behind The Times (Solo Show, curator Abby Lloyd și Alyssa Davis Gallery, New York); Social Isolation (Rattha Gallery, Santiago, Chile).
Zoltán Béla trăiește și lucrează în București. În ultimii ani, experimentează cu pictura abstractă și figurativă, realizează obiecte de artă și instalații, abordând tematici ale memoriei, fiind interesat de explorarea texturilor și a tiparelor urbane, dar și de istoriile subiective, personale. Artistul juxtapune în straturi de ulei pe pânză, sau acrilic pe hârtie, fragmente din picturi și peisaje vechi și noi, fiind preocupat de trecerea timpului și de memoria obiectelor, a evenimentelor aparent obișnuite. Dintre expozițiile personale amintim: Instalație (2014, Anexa MNAC, București), L’espace ventrolique (2016, Anca Poterașu Gallery, București), iar de grup BB6 (2014, Muzeul Țăranului Român), Art Encounters (2015, Garnizoana U, Timișoara).